Efectele lor nu se reduc doar la organele reproductive si ele nu implica neaparat acctivitatea sexuala.
In marea majoritate a cazurilor agentii patogeni patrund in organism prin membranele mucoase - suprafetele umede si calde ale vaginului, uretrei, anusului si cavitatii bucale. Totusi, in unele cazuri contactul cu pielea infectata poate fi suficient pentru achizitionarea infectiei. in plus, orice taietura sau leziune faciliteaza patrunderea in circuitul sangvin a agentilor patogeni.
Majoritatea BTS cauzate de bacterii, protozoare sau alte organisme mici pot fi tratate, de regula, cu antibiotice.
Printre BTS exista doua infectii bacteriene cunoscute inca din antichitate - sifilis si gonoreea. O a treia, chlamidia, capata o raspandire alarmanta in zilele noastre. Toate trei pot fi tratate cu antibiotice, dar pot conduce la complicatii grave daca nu sunt tratate, la timp.
Infectiile virale, desi pot fi tratate, raman incurabile. Acestea includ herpesul, papilomavirusul uman care cauzeaza negi si virusul imunodeficitar uman (HIV), care produce SIDA. Tratamentul poate doar elimina simptomele si inceta progresarea acestor boli.
Hepatita este singura BTS pentru care exista vaccin.
Alte BTS raspandite includ trihomonaza, cauzata de protozoa si tratabila cu simple antibiotice orale, scabia care consta din organisme minuscule ce infesteaza pielea sau parul pubian si poate fi tratata cu creme sau lotiuni aplicate local.
Vaginitele bacteriale pot fi (dar nu neaparat) urmare a contactului sexual, caci modificarile in flora vagi-nala (organisme care in mod normal abiteaza in vaginul sanatos) se pot prodece si fara contact sexual. Exista peste 24 de boli cu transmitere sexuala, dar le voi discuta pe cele mai importante dintre ele.
Herpesul genital
Agentul infectios - virusul Herpes simplex
Infectia herpetica primara - initial apar mancarimi si senzatii de arsura, dureri locale. Apoi apar vezicule grupate in buchete inconjurate de o zona rosie. Aceste vezicule se sparg apoi si lasa ulceratii izolate sau confluente. Lichidul din acestea este clar daca nu s-a suprapus o infectie cu vreo bacterie. Cele mai frecvente localizari sunt - la barbat - glandul, preputul si uretra; la femei - sunt lezate vulva, vaginul si colul uterin. Se poate asocia cu: febra cu dureri de cap, cresteri in volum a ganglionilor inghinali sau generalizati. Se vindeca spontan in aproximativ 3 - 4 saptamani.
In cazul suprapunerii unor factori care nu sunt specifici - perioada menstruala, boli infectioase, stres de orice etiologie - infectia herpetica poate reaparea. Se manifesta indentic ca mai sus, dar mai putin sever. Si vindecarea se produce numai in 3 - 4 saptamani.
Infectia poate fi lipsita complet de manifestari - cel mai frecvent la femeie - ceea ce duce la infectarea partenerilor sexuali.
Tratament - in infectiile herpetice se foloseste Acyclovir, Famciclovir si alte antivirale sau imunostimulatoare. Solutia de sulfat de zinc 0,025 - 0,1% utilizata local timp indelungat duce la o vindecare mai rapida.
Infectiile vulvo-vaginale
Aceste boli afecteaza in mod frecvent femeile tinere. Unele dintre ele pot lasa sechele, iar aletele precum trichomoniaza si vaginita candozica, favorizeaza transmiterea virusului HIV.
Trichomoniaza (infectia produsa de parazitul Trichomonas vaginalis; este destul de frecventa) si vaginozele bacteriene aparute in primul trimestru de sarcina, reprezinta factori de risc pentru nasterea prematura.
Vulvo-vaginita candidozica (infectie cu ciuperca Candida Albicans) apare mai ales la femeile suferind de diabet zaharat sau infectate cu HIV (boli sistemice), deoarece sistemul imunitar al acetora este deprimat. Herpesul genital (incipient), cervicita mucopurulenta si boala inflamatorie pelvina se manifesta prin modificarea cantitatii si calitatii secretiilor vaginale.
Examenul clinic minutios, stabileste sediul infectiei si modalitatea terapeutica ce va fi adoptata.
O infectie vaginala se poate manifesta prin urmatoarele semne si simptome:
- o cantitate mai mare de secretii vaginale, de culoare galbena (anormala, din cauza continutului crescut in leucocite),
- prurit vulvar (mancarime),
- iritatii sau arsuri ale structurilor genitale externe,
- tulburari mictionale (usturime sau durere in timpul mictiunii),
- dispareunie vulvara (dureri in timpul actului sexual),
- miros vaginal neplacut.
Examenul vaginal cu valve, stabileste daca aceste secretii provin de la nivelul vaginului sau al colului uterin.
P.S Astazi am postat doar 2 dintre cele mai importante BTS,urmand ca celelalte articole sa apara curand.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu